fbpx

Jurisprudenta RO – Curtea de Apel – Secția de Contencios administrativ – Decizia nr. 123/2009 – anulare decizie de impunere sacose personalizate – nu sunt ambalaje

Curtea de Apel – Secția de Contencios administrativ

Decizia nr. 123/2009 – anulare act administrativ

Sursa: JURINDEX

SECȚIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința civilă numărul 123

Ședința publică de la 20 Mai 2009

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamanta S.C. SUD-F. H. S.R.L. cu sediul în B,…, jud. B, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU cu sediul în B, sector 6,…, …orp A, având ca obiect anulare act administrativ.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12.05.2009 și când instanța a amânat pronunțarea la data de 20 mai 2009 la solicitarea reprezentantului reclamantei pentru a depune concluzii scrise.

C U R T E A

Asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta … Sud F. H. SRL B în contradictoriu cu Administrația Fondului pentru Mediu – B..

Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:

Urmare controlului efectuat la sediul reclamantei de către inspectori de specialitate din cadrul B. s-a constatat că in perioada supusă controlului, 7 iunie 2002 – 31 decembrie 2003 aceasta nu a contribuit integral la fondul pentru mediu, motiv pentru care prin Raportul de inspecție fiscală nr. 16988/18.10. 2007 și Decizia de impunere fiscală nr. 16989/18.10.2007 au fost calculate datorii bugetare în sumă de 95.851 lei fond mediu și 133.124 lei dobânzi și penalități de întârziere.

Împotriva acestor acte de impunere fiscală, reclamanta a formulat contestație la B., solicitând a se constata că nu are datorii bugetare la fondul de mediu și că verificarea a ignorat plățile pe care aceasta deja le-a făcut.

Prin decizia nr. 57/12.12.2007 pronunțată de către B. a fost respinsă contestația reclamantei cu motivarea că cele susținute de aceasta sunt nefondate. Pe fond s-a reținut că aceasta nu a depus contribuția de 3% din valoarea ambalajelor comercializate, faptul că reclamanta a avut în vedere și deșeurile în calcul fiind apreciat ca nerelevant. Pentru aceste considerente, așa cum au fost ele pe larg menționate în decizia B. contestația reclamantei a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin acțiunea de față reclamanta a solicitat desființarea actelor de impunere fiscală stabilite prin cele două decizii, făcând aceleași susțineri ca și în contestația adresată B..

În dovedirea susținerilor sale, s-a folosit de proba cu înscrisuri și expertiza contabilă.

Reclamanta a depus la dosarul cauzei Raportul de inspecție fiscală, Decizia de impunere și Decizia pronunțată în contestația sa de către pârâta B. din care rezultă proveniența si modul de calcul al contribuției pentru mediu și al dobânzilor și penalităților de întârziere.

Datorită volumului mare de operațiuni și verificări pe care le-a impus controlul, curtea a dispus la cererea reclamantei efectuarea unei expertize contabile prin care să se stabilească plățile făcute de reclamantă la fondul de mediu, structura și cuantumul acestora pentru perioada supusă controlului.

Din concluziile raportului de expertiză contabilă, rezultă că potrivit obiectului său de activitate, reclamanta avea obligația constituirii Fondului de mediu în cuantum de 91.910 lei, aferentă vânzărilor de sacoșe personalizate în valoare totală de 3.063.687 lei. Dobânzile aferente acestor sume au fost calculate de către expert ca fiind de 108.789 lei iar penalitățile de întârziere de 15.663 lei. Apreciind că sacoșele personalizate nu pot fi considerate ambalaje, suma suplimentară de plată datorată de către reclamanta este de 12.647 lei.

Aceeași opinia a fost exprimată de către expert si în răspunsul la obiecțiunile formulate de către pârâtă cu privire la rezultatele expertizei contabile.

Analizând întregul material probator administrat în cauză curtea apreciază că acțiunea este fondata urmând să o admită ca atare.

Potrivit art.1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut prin lege se poate adresa instanței judecătorești competente pentru realizarea în concret a dreptului său. În cauza dedusă judecății, reclamanta a făcut dovada existenței unui drept proteguit de lege, așa încât soluția de admitere a acțiunii sale se impune pentru următoarele considerente:

I.-și concluziile expertizei contabile curtea reține ca reclamanta era obligata să contribuie la Fondul de mediu datorită specificului activității sale, așa cum de altfel au stabilit și organele de control din cadrul B.. Cu toate acestea, autoritatea pârâtă a încadrat în categoria ambalajelor mai multe dintre materiile folosite de către reclamantă, incluzând în această categorie sacoșele personalizate produse de aceasta.

Într-adevăr, potrivit definiției date de HG nr. 349/2002, ambalajul este definit ca fiind „orice produs, indiferent de materialul din care este confecționat ori de natura acestuia, destinat reținerii, protejării, manipulării, distribuției și prezentării bunurilor, de la materii prime la produse procesate, de la producător la utilizator sau consumator”.

Pornind de la această definiție, autoritatea pârâtă a apreciat că și sacoșele personalizate confecționate de către reclamantă intră tot în categoria ambalajelor, omițând însă că producerea lor nu a fost destinată ambalării de mărfuri ci vânzării sacoșelor ca și mărfuri rezultate din procesul de producție. Reclamanta așadar nu a vândut sacoșele ca si ambalaje, pentru simplul motiv că ele nu rețineau, protejau etc. alte produse ci erau destinate spre folosință unui alt comerciant, care la rândul său le-a dat această destinație.

Pe de altă parte, sacoșele personalizate sunt destinate vânzării de bunuri, ele având natura unor bunuri accesorii ale acestora. Or, în privința reclamantei sacoșele personalizate nu reprezintă accesoriile altor mărfuri ci însăși marfa comercializată care are natura juridică a unui bun principal.

E. așadar expertiza contabilă efectuată in cauză, instanța va desființa în parte actele de impunere, respectiv Raportul de inspecție fiscală și Decizia de impunere, până la limita sumei de 12.647 lei stabilită de expertul contabil.

Pentru toate aceste considerente, curtea urmează a admite acțiunea reclamantei cu consecințele mai sus menționate.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

A D M I T E acțiunea formulată de reclamanta S.C. SUD-F. H. S.R.L. cu sediul în B,…, jud. B, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU cu sediul în B, s
ector 6,…, …orp A, având ca obiect anulare act administrativ.

Desființează în parte decizia de impunere fiscală nr. 16989/18.10.2007 emisă de pârâta Administrația Fondului pentru Mediu și menține obligațiile fiscale ale reclamantei până la limita sumei de 12.647 lei ci titlu de taxă mediu plus accesorii.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

…T.

Inapoi la pagina principala


Share on facebook
Facebook

Lasă un răspuns