fbpx

Jurisprudenta RO – Curtea de apel Bucuresti – Decizia nr. 3458/2009 – anulare act administrativ – taxare semifabricate ce urmeaza sa devina ambalaje

Curtea de Apel – Secția de Contencios administrativ

Decizia nr. 3458/2009 – anulare act administrativ

Sursa: JURINDEX

CURTEA DE A P E L B U C U R E Ș T I – SECȚIA A VIII A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3458

. . . . . . . . . . . . . . . .

Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta … S. SRL, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI DE MEDIU.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 08.10.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și, pentru a da posibilitatea reprezentantului pârâtei să ia la cunoștință de Răspunsul dat de expertul E. N., la obiecțiunile formulate de această parte la raportul de expertiză bunuri mobile efectuat în cauză și pentru a formula eventual un punct de vedere, astfel cum a solicitat expres și, totodată, pentru a da posibilitatea părților să formuleze și să depună la dosar Concluzii T., a amânat pronunțarea la data de 15.10.2009 și la data de 22.10.2009, când a dat următoarea hotărâre:

C U R T E A,

Instanța constată următoarele asupra acțiunii de față:

Prin acțiunea înregistrată sub nr… pe rolul Curții de A P E L B U C U R E Ș T I – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, reclamanta … S. SRL, a solicitat în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI DE MEDIU pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună următoarele:

Să anulați Decizia nr. 41 din 11.10.2007 a Administrației Fondului pentru Mediu; să anulați, în parte, Decizia de impunere privind obligații la Fondul pentru Mediu emisă sub nr. ….07.2007 și Raportul de inspecție fiscală nr…..07.2007, numai cu privire la stabilirea obligațiilor de plată la Fondul de mediu, inclusiv accesoriile aferente calculate, pe perioada iunie 2002 – octombrie 2003.

În motivarea acțiunii reclamanta arată următoarele:

La … S. SRL s-a efectuat o inspecție fiscală generală privind modul de evidențiere, calcul și virare a obligațiilor față de bugetul Fondului de Mediu.

Verificarea s-a efectuat pentru toată perioada iunie 2002 – decembrie 2005.

Prin Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 22.07.2007 și înregistrat la B. sub nr. 10839 din 27.07.2007 s-au stabilit, pentru perioada verificată, următoarele: – contribuție datorată: 361.353 lei;

– dobândă datorată: 406.405 lei;

– penalități de întârziere datorate: 59.243 lei;

– Total datorat: 827.001 lei.

Din totalul de 361.353 lei reprezentând contribuție datorată pentru perioada iunie 2002 – decembrie 2005, 347.679 lei reprezintă contribuție reținută ca datorată pentru perioada iunie 2002 – octombrie 2003.

Această sumă, de 347.679 lei, reprezentând contribuție reținută ca datorată pentru perioada iunie 2002 – octombrie 2003, împreună cu dobânzile și penalitățile de întârziere aferente, a format obiectul contestației.

S-a contestat decizia de impunere și raportul de inspecție numai pentru stabilirea obligațiilor de plată la Fondul de Mediu pe perioada iunie 2002 – octombrie 2003, împreună cu dobânzile și penalitățile de întârziere aferente.

Prin Decizia nr. 41 din 11.10.2007 a Administrației Fondului pentru Mediu, contestația a fost respinsă.

Reclamanta arată în acțiune legislația aplicabilă pentru perioada 7.06.2002 – 2 octombrie 2003 care vizează perioada contestată. Aceasta vizează dispozițiile art.8 alin.1 lit.d și art.8 alin.3 din Legea nr.73/2000 care reglementează obligația plății cotei de 3% din valoarea ambalajelor comercializate de producători și importatori și dispozițiile art.13 și 14 din HG nr.349/2002, care reglementează în concret obligațiile de plată la Fondul de Mediu pentru perioada iunie 2002 – octombrie 2003.

În perioada în litigiu reclamanta a importat materii prime constând în hârtie, carton, cerneluri, adezivi.

Din activitatea de producție a reclamantei s-au livrat către clienți o mare diversitate de produse care au fost reținute greșit, în baza de calcul a contribuției de 3% pentru Fondul de Mediu. Aceasta deoarece reclamanta nu a livrat clienților ambalaje în formă finală ci a livrat clienților produse semifabricate din care aceștia cu propriile utilaje, au realizat din produsele livrate de reclamantă, ambalajele corespunzătoare pentru a-și ambala propriile produse și a le comercializa pe piață. Pe cale de consecință reclamanta arată că în mod nelegal s-a respins contestația reclamantei prin Decizia nr.41 din 11 octombrie 2007.

Aceasta deoarece apreciază reclamanta, cota de 3 % se aplică la valoarea ambalajelor comercializate de producători și importatori, cu excepția celor utilizate pentru medicamente. Dar produsele comercializate de reclamantă și reținute, greșit, în baza de impunere nu sunt ambalaje ci sunt semifabricate din care clienții reclamantei, cu propriile utilaje, confecționează ambalajele corespunzătoare prin care își comercializează produsele proprii.

Se arată că reclamanta nu comercializează ambalaje primare și secundare ci comercializează numai ambalaje terțiare – ambalaj concept pentru a ușura manipularea și transportul unor ambalaje grupate în scopul deteriorării în timpul transportului.

Se arată de reclamantă că se datorează cota de 3% de către producătorii și importatorii care comercializează ambalajele prin care își vând propriile produse ceea ce nu este cazul reclamantei.

În susținerea acțiunii reclamanta solicită proba cu acte și expertiză tehnică judiciară depunând la dosar acte și dovada achitării taxei de timbru.

La dosar pârâta a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a depus în baza art.13 (1) din legea nr.554/2004 copia deciziei contestate plus a deciziei de impunere și a raportului de inspecție fiscală – filele 14 – 110 dosar.

În ședința publică din 25.09.2008 reclamanta a depus la dosar nota de probe care conține obiectivele expertizei tehnice mobiliare solicitată în principal de reclamantă – fila 115.

Instanța a pus în discuția părților probele solicitate și a încuviințat efectuarea în cauză a expertizei solicit
ate de reclamantă, expertiză apreciată ca utilă soluționării cauzei, conform încheierii din 25.09.2008 – fila 116 dosar.

S-a desemnat în cauză un expert, iar în perioada 20.XI.2008 – 25.05.2009 s-a desfășurat efectuarea expertizei, care din cauza complexității a necesitat intervalul de timp menționat mai sus.

La data 26.05.2009 s-a depus raportul de expertiză încuviințat – filele 141-415 dosar.

La raportul de expertiză reclamanta arată că nu formulează obiecțiuni, iar față de concluziile raportului de expertiză tehnică arată că nu mai solicită efectuarea unei expertize contabile.

În cauză pârâta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, obiecțiuni admise de instanță prin încheierea din 25.06.2009, iar la dosar expertul a depus răspunsul la obiecțiuni – filele 433 – 434 dosar.

În termenul de amânare a pronunțării ambele părți au depus concluzii scrise.

În raport de probele administrate și susținerile părților instanța va aprecia pentru următoarele considerente că în cauză în mod nelegal i-a fost respinsă reclamantei contestația formulată împotriva deciziei de impunere și raportului de inspecție fiscală, decizia nr.41/11 octombrie 2007 emisă de pârâtă fiind nelegală.

Verificarea fiscală privind pe reclamantă, vizează perioada iunie 2002 – decembrie 2005. Prin raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 22.07.2007 s-au stabilit următoarele debite: contribuție datorată – debit 361.353 lei plus dobânzi și penalități în cuantum total de 827.001 lei. Din debitul principal suma contestată de reclamantă este de 347.679 lei reprezentând contribuție la Fondul de Mediu reținută ca datorată pentru perioada iunie 2002- octombrie 2003 plus dobânzi și penalități, conform art.8 (1) și (3) din Legea nr.73/2000 privind fondul de mediu.

Pentru perioada verificată reclamanta a importat materii prime constând în hârtie, carton, cerneluri și adezivi. Reclamanta arată că în mod greșit, prin raportul de inspecție fiscală s-au reținut în baza de calcul a contribuției de 3% pentru Fondul de Mediu, anumite produse livrate de reclamantă: etichete, tăvi de carton, laminate pentru asamblări, produse enunțate de reclamantă în acțiune.

Reclamanta invocă faptul că toate produsele livrate către clienți nu sunt ambalaje în forma finală pentru care se datorează contribuția impusă de 3% ci produse semifabricate din care clienții reclamantei cu propriile utilaje au realizat ambalajele corespunzătoare pentru a-și ambala propriile produse și a le comercializa pe piață.

Sub acest aspect reclamanta a depus la dosar acte și a solicitat proba cu expertiză tehnică mobiliară care să stabilească dacă produsele livrate de reclamantă sunt ambalaje sau nu, urmând a se verifica de instanța față de acest aspect legalitatea impunerii față de reclamantă a contribuției de 3% pentru Fondul de Mediu.

Raportul de expertiză mobiliară efectuat în cauză după analizarea produselor livrate de reclamantă a concluzionat că acestea nu pot fi considerate ambalaje deoarece nu pot îndeplini funcțiile specifice ambalajelor. Iar realizarea acestor funcții devine posibilă numai după efectuarea asupra produselor reclamantei, de către producătorii de bunuri destinate consumului final a unor operațiuni/prelucrări, în prezența bunurilor supuse ambalării – fila 209 dosar.

S-a apreciat că nu sunt produse ale reclamantei reținute în baza de calcul a contribuției de 3 % pentru Fondul de Mediu care să poată fi considerate ambalaje (primare, secundare) conform definițiilor legale și reglementărilor în vigoare pe perioada reținută în baza de calcul – filele 130-209Instanța va aprecia nelegalitatea actelor administrative contestate ținând cont de concluzia – raportului de expertiză probă care se coroborează cu actele depuse de reclamantă și cu răspunsul la obiecțiunile formulate de pârâtă, răspunsuri comunicate de expert la dosar – filele 433-434 dosar.

Prin răspunsul la obiecțiuni expertul își menține concluzia în sensul că produsele livrate de reclamantă nu pot fi considerate ambalaje deoarece implică efectuarea unor operațiuni specifice de către producătorii de bunuri supuse ambalării absolut necesare care în lipsă nu pot fi considerate ambalaje – fila 434 dosar.

Instanța nu va reține obiecțiunile formulate de pârâtă deoarece produsele comercializate de reclamantă necesită operațiuni de prelucrare pentru a deveni ambalaje. Expertiza a concluzionat că reclamanta comercializează produse semifabricate care implică un proces tehnologic de prelucrare și ambalare separată.

Instanța apreciază că reclamanta nu are obligația de a plăti contribuția de mediu, în cauză nefiind îndeplinite condițiile art.8 și 9 din Legea nr.73/2000 deoarece reclamanta nu a comercializat ambalaje.

Pe cale de consecință, instanța apreciază că numai producătorii și importatorii care comercializează ambalaje pot recupera și recicla propriile ambalaje, care sunt personalizate.

Față de cele expuse instanța în baza art.1 și 18 (1) din Legea nr.554/2004 va admite acțiunea și în consecință:

Va anula decizia nr.41 din 11 octombrie 2007 emisă de pârâtă prin care a fost respinsă contestația reclamantei.

Va dispune anularea în parte a raportului de inspecție fiscală din 27.07.2007 și decizia de impunere din 27.07.2007 privind obligații la Fondul de Mediu numai cu privire la stabilirea obligațiilor de plată la Fondul de Mediu inclusiv accesoriile aferente calculate, pe perioada iunie 2002 – octombrie 2003.

Va lua act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamanta … S. SRL cu sediul în B,…, .4, sector 2, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI DE MEDIU cu sediul în B, T. J. nr.294, corp A, sector 6.

Anulează Decizia nr.41 din 11 octombrie 2007 emisă de pârâtă.

Anulează în parte raportul de inspecție fiscală nr.10839/27.07.2007 și decizia de impunere privind obligații la Fondul de Mediu nr.10840/27.07.2007 numai cu privire la stabilirea obligațiilor de plată la Fondul de Mediu inclusiv accesoriile aferente calculate, pe perioada iunie 2002- octombrie 2003.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată în prezenta cauză.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 22 octombrie 2009.

10.11.2009

Inapoi la pagina principala


Share on facebook
Facebook

Lasă un răspuns