fbpx

Ambalarea, transportarea şi depozitarea fructelor şi legumelor

Cumpara sacosele
si ai livrarea GRATIS!

Reglementarea tehnică

„Ambalarea, transportarea şi depozitarea fructelor şi legumelor”

 

  1. DISPOZIŢII GENERALE

 

  1. Reglementarea tehnică „Ambalarea, transportarea şi depozitarea fructelor şi legumelor proaspete” (în continuare – Reglementare) stabileşte cerinţele specifice pentru ambalarea, transportul şi depozitarea fructelor şi legumelor proaspete (în continuare – produs) în scopul men ţinerii calităţii produselor pe parcursul ambalării, transportării, depozitării.

 

  1. Cerinţele specifice pentru ambalarea, depozitarea şi transportare stabilite în prezenta Reglementare tehnică, nu se aplică produselor ce tranzitează ţara sau care sînt depozitate temporar ca bunuri care tranzitează ţara, dacă nu prezintă un pericol pentru sănătatea umană sau pentru mediu.

 

  1. În sensul prezentei Reglementări tehnice, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:

 

compatibilitatea produselor – const ă în faptul că anumite produse pot transmite mirosuri sau arome specifice altor produse aflate în apropiere;

 

depreciere – degradare calitativ ă a unui produs;

 

fructe, legume proaspete – acele fructe şi legume care sînt comercializate consumatorului în starea lor naturală sau cu o procesare naturală minimă;

 

manipulare – totalitatea opera ţiilor executate de la recoltarea produselor pînă la consum;

 

prerăcire – operaţie de răcire rapidă a unui produs la o temperatură mai scăzută decît temperatura produsului la recoltare în vederea depozitării sau a transportului frigorific;

 

spaţii de depozitare – atît mijloacele de transport (spa ţii de depozitare mobile), cît şi depozitele propriu-zise (spaţii de depozitare fixe).

 

  1. Produsele se calibrează după clasa de calitate, în funcţie de mărime, grad de coacere şi starea sănătăţii.

 

  1. AMBALAREA

 

  1. Produsele se ambalează în ambalaje de desfacere şi/sau de transport.

 

Produsele ambalate în mod individual în peliculă nu pot fi considerate ca preambalate.

 

  1. În calitate de ambalaj pot fi folosite numai materiale autorizate de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii în conformitate cu Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice pentru materialele folosite in sectorul alimentar nr. 06.10.3.67, din 2004 aprobate de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.168-171/583 din 16.12.2005) şi Normativele igienice privind reziduurile preparatelor de uz fitosanitar în obiectele mediului înconjurător nr. 6335 din 21 august 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248 din 19.12.2003 art. 359).

 

  1. Materialele de ambalaj trebuie să fie noi şi curate. Igiena ambalajului, inclusiv a materialelor utilizate în ambalaj, se asigură de către agentul economic.

 

  1. Materialele de ambalaj trebuie alese în dependenţă de exigenţele produsului, de metoda de ambalare, de metoda de prerăcire, de rezistenţă, disponibilitate şi de clauzele contractuale.

 

Materialele de ambalaj stocate trebuie depozitate în zone curate, închise şi protejate adecvat de pătrunderea dăunătorilor şi contaminanţilor.

 

  1. Ambalajul trebuie să menţină caracteristicile de calitate ale produselor ambalate pe parcursul procesului de transportare şi comercializare şi trebuie să protejeze de influenţele mediului exterior.

 

În condiţii normale şi prevăzute de utilizare, ambalajul nu trebuie să transfere produselor contaminanţi în cantităţi care ar putea aduce o schimbare inacceptabilă în compoziţia produselor sau o deteriorare a caracteristicilor organoleptice ale acestora în conformitate cu Hotărîrea Guvernuluii nr. 957 din 21 august 2007 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Fructe şi legume proaspete destinate consumului uman ca atare”.

 

.

 

  1. Ambalajul trebuie proiectat în aşa fel încît să asigure stabilitatea optimă pe timpul manipulării. Se folosesc în acest scop materiale auxiliare de amortizare şi de calare.

 

  1. Ambalajul trebuie să reziste la:
  • manipulare grosieră la încărcare şi descărcare;

 

  • compresia produsă de greutatea altor containere superioare;
  • impact şi vibraţie în timpul transportării;
  • umiditate înaltă în timpul răcirii preliminare, tranzitului şi depozitării;
  • praf, lumină şi alte radiaţii, temperatură, presiune;
  • acţiunea factorilor de natură biologică (microorganisme, insecte, rozătoare etc).

 

  1. Ambalajul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerinţe: 1) să identifice şi să prezinte produsul şi producătorul / importatorul;

 

2) să informeze corect şi deplin consumatorul privind nivelul caracteristicilor de bază ale produsului;

 

3) să comunice date legate de modul de utilizare a produsului şi a naturii ambalajului.

 

  1. Importatorii, producătorii de ambalaje furnizează informaţiile şi recomandările necesare privind materialele de ambalaj. Materialele utilizate se clasifică:

 

1) din mucava: saci, cutii, containere, lăzi, panere, înveliş, căptuşeală, umplutură, tăvi, coşuri, despărţitoare şi foi intermediare;

2) din hîrtie: saci, coli de acoperit, căptuşeală, garnituri;

3) din lemn: lăzi, coşuri, cutii, tăvi, palete;

 

4) din material plastic: lăzi, palete, cutii, tăvi, saci, pungi, săculeţe, folii, containere, peliculă de ambalaj, despărţitoare, căptuşeală;

5) material spongios: cutii, tăvi, saci, căptuşeală, despărţitoare.

 

Ambalajele trebuie să fie destinate scopului utilizării lor pentru fructe şi legume.

 

  1. Coşurile, cutiile, lăzile, tăvile şi sacii se consideră containere de transport. Cutiile din carton din fibre, pentru produsele ambalate în stare umedă sau cu

 

gheaţă, trebuie impregnate cu ceară sau acoperite cu un material hidrofug. La lipirea cutiilor trebuie aplicat un material adeziv rezistent la apă.

 

  1. Containerele şi paletele din lemn trebuie să fie conforme Standardului internaţional privind măsurile fitosanitare nr. 15 „Îndrumar privind reglem entarea materialelor de ambalaj din lemn în comerţul internaţional” publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 30-33 din 25 februarie 2005.

 

  1. Containerele care se reutilizează trebuie să fie curăţate şi dezinfectate temeinic.

 

  1. Următoarele materiale se adaugă la containere pentru a conferi rezistenţă şi protecţie suplimentară produselor:

 

  • căptuşeala – pentru a asigura umiditatea necesară la transportarea sparanghelului; căptuşeala cu bioxid de sulf – la reducerea altera ţiilor la transportarea strugurilor; căptuşeala cu permanganat de potasiu – în cutiile pentru transportarea bananelor pentru contribuirea absorbţiei etilenei;

 

  • sacii sau materialele din peliculă de polietilenă – pentru a reţine umiditatea:

 

  1. polietilena perforată trebuie utilizată pentru majoritatea produselor – pentru a permite schimbul de gaze şi a evita umiditatea excesivă;

 

  1. polietilena solidă – pentru ambalarea ermetică a produselor şi asigurare
    a atmosferei modificate, prin reducerea cantităţii de oxigen disponibil pentru respiraţie şi coacere. Se aplică pentru banane, căpşune, roşii şi citrice.

 

  1. Se respectă următoarele metode de ambalare ale produselor:
  • ambalare pe teren – produsele se a şează în ambalaje în timpul recoltării;

 

  • ambalare în hală – produsele aduse de pe teren sînt prelucrate sau ambalate în încăpere sau sub acoperiş;

 

  • reambalare – produsele sînt sortate repetat şi puse într-un container cu o capacitate mai mică pentru vînzarea cu amănuntul.

 

  1. Ca ambalare a produselor poate fi selectat unul dintre următoarele tipuri: 1) umplere la volum;

2) ambalare în tăvi sau celule;

3) ambalare-aşezare – produsele sînt a şezate cu grijă în container;

 

4) ambalare sau preambalare pentru consumator – cantit ăţi relativ mici de produse sînt ambalate, cîntărite şi etichetate pentru comercializare cu amănuntul;

 

5) învelire în peliculă retractabilă – produsele sînt învelite cu pelicul ă, separat şi ermetic, pentru a reduce pierderea de umiditate. Pelicula poate fi tratată cu fungicide sau alte substanţe chimice autorizate în conformitate cu Legea nr. 119 din 22.06.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi şi Hotărîrea Guvernului nr. 1045 din 05.10.2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;

 

  • atmosferă modificată – ambalare individual ă pentru consumator, containerele de transport sau paletele sînt ermetizate cu ajutorul peliculei sau sacilor de polietilenă.

 

  1. Containerele de transport trebuie să fie calibrate şi umplute corect în scopul evitării deteriorării containerelor şi a produselor.

 

Trebuie să se evite umplerea excesivă şi umplerea insuficientă, care să provoace deprecierea produselor.

 

  1. Trebuie să se utilizeze unităţi de încărcătură pe palete, care trebuie să asigure: 1) manipularea redusă a containerelor de transport separate;

2) reducerea deteriorării containerelor şi a produselor din interiorul acestora;

3) eficienţa operaţiunilor la centrele de distribuţie.

 

  1. Unităţile de încărcătură pot avea una din următoarele caracteristici:

 

  • palete standard din lemn sau foi intermediare, cum ar fi: 1200 x 1000 mm, 800 x 1000 mm, 800 x 1200mm, 1000 x 1200 mm;
  • suporturi cu fixare reciprocă între cutii;
  • cutii cu orificii pentru circularea aerului;

 

  • material care fixează cutiile pentru a preveni alunecarea orizontală;
  • plasă din masă plastică în jurul paletei cu cutii;
  • corniere din carton, masă plastică sau metal;
  • curele din plastic sau metal în jurul cornierelor şi cutiilor.

 

  1. Paletele din lemn trebuie să fie suficient de rezistente de a nu-şi modifica forma în timpul depozitării. Trebuie să fie asigurate condiţiile necesare pentru manipulare cu încărcătoare cu furcă şi platforme-ascensor.

 

Baza paletei nu trebuie să împiedice circulaţia aerului.

 

  1. În cazul încărcăturilor sub formă de palete cu containere de transport nefixate cu curele sau plasă, cel puţin trei straturi superioare trebuiesc stivuite intercalat, pentru asigurarea stabilităţii.

 

Transportatorul trebuie să folosească peliculă de ambalaj, bandă adezivă sau clei la straturile superioare, adăugător la stivuirea intercalată. Containerele trebuie să fie suficient de rezistente pentru stivuire intercalată fără a se prăbuşi.

 

  1. În containerele de transport foile intermediare se stivuiesc intercalat, se învelesc cu peliculă de ambalaj sau în alt mod şi se fixează cu corniere şi curele.

 

  1. Foile intermediare, făcute din carton, din fibre sau plastic, trebuie să fie suficient de rezistente, iar cele folosite în condiţii de umiditate sporită trebuie impregnate cu ceară.

 

Foile impregnate, folosite în vehicule, trebuiesc dotate cu orificii pentru circularea aerului sub încărcătură. Nu se recomandă folosirea foilor intermediare în utilajele de transport frigorifice cu canale mai puţin adînci în podea.

 

  1. Expeditorul este obligat să furnizeze şi să aplice etichete pe ambalaje şi containere. Etichetele aplicate pe colete trebuie să aibă forma unui pătrat cu latura

 

de 100 mm şi să conţină informaţii privind produsele. De asemenea, pe ambalajul utilizat, avînd forma unui dreptunghi trebuiesc aplicate etichete de manipulare, ce stipulează condiţiile de manipulare.

 

  • PRERĂCIREA

 

  1. În scopul păstrării calităţii produselor, temperatura iniţială de pe teren a produselor trebuie prerăcită pînă la încărcarea în vehiculele de transport frigorifice.

 

Construcţia vehiculelor de transport frigorifice trebuie să menţină temperatura iniţială a produselor.

 

  1. În cazul aplicării prerăcirii, aceasta se realizează imediat după recoltare. Produsele recoltate trebuiesc protejate de soare prin acoperirea lor pînă în staţia

 

de prerăcire.

 

  1. Lăzile de lemn fixate sau cutiile de carton din fibre impregnate cu ceară, sînt folosite pentru produsele împachetate, supuse prerăcirii cu apă sau gheaţă, după ambalare.

 

  1. Alegerea metodei de prerăcire se face în dependenţă de natura, valoarea şi calitatea produsului.

 

  1. Metoda de prerăcire include:

 

  • prerăcirea în încăpere – plasarea containerului cu produse într-o înc ăpere refrigerată. Unele produse , în caz de necesitate, se stropesc sau se udă cu apă în timpul răcirii în încăpere;

 

  • prerăcirea cu aer comprimat sau răcire umedă sub presiune –circularea aerului printre produsele din container în camera de refrigerare. Unele produse se pulverizează cu apă;

 

  • prerăcire cu apă – scufundarea produsului în bazine, l ăzi sau containerele de încărcare într-o cantitate mare de apă cu gheaţă;

 

  • prerăcire prin vid – înl ăturarea căldurii iniţiale a produsului ambalat în containere de transport creînd vacum în camera de vid;

 

  • prerăcire cu apă şi vid – umiditatea suplimentat ă aplicată produselor ambalate în containere de transport înainte de sau în timpul procesului de vacuumare, pentru a grăbi înlăturarea temperaturii;

 

  • îngheţarea ambalajelor – injectarea ghe ţii de zăpadă şi apă sau zdrobite în fiecare container.

 

  1. Utilajele de prerăcire şi apa trebuie salubrizate permanent cu o soluţie de hipoclorit sau alte soluţii, pentru eliminarea agenţilor ce cauzează alterarea.

Nu se admite încălzirea produselor după prerăcire.

 

  1. Mijloacele de măsurare utilizate la asigurarea condiţiilor de depozitare şi transportare a produselor necesită să fie verificate metrologic.

 

  1. TRANSPORTAREA

 

  1. Transportatorul ţine un registru de evidenţă a tuturor operaţiunilor efectuate pe parcursul transportării, în care înregistrează temperatura, umiditatea relativă a aerului şi toate schimbările intervenite pe parcurs.

 

  1. Produsele nu trebuie transporta
    te şi/sau depozitate împreună cu produse care afectează păstrarea caracteristicilor lor organoleptice, cum ar fi peşte, fertilizanţi, combustibili.

 

  1. Transportarea produselor se efectuează cu mijloace de transport autorizate. Produsele trebuiesc transportate fiind protejate de condiţiile mediului

 

înconjurător şi emisiile de gaze de eşapament ale mijloacelor de transport. Mijloacele de transport trebuiesc curăţate temeinic, dezinfectate şi uscate

înainte de încărcare.

 

  1. Modalitatea de transportare a produselor şi tipul de echipament se stabileşte în dependenţă de următorii factori:

1) destinaţia;

2) gradul de perisabilitate a produselor;

3) cantitatea produselor ce urmează a fi transportate;

 

4) temperatura de păstrare şi umiditatea relativă recomandate;

5) condiţiile temperaturii exterioare la punctele de origine şi destinaţie;

6) timpul de tranzit pentru a ajunge la destinaţie;

7) tarifele de transport, negociate cu agenţiile de transport;

8) calitatea serviciului de transportare;

  • valoarea produselor.

 

  1. Pentru asigurarea menţinerii calităţii produselor în cazul transportului cu avionul, în aeroport sînt necesare înc ăperi de păstrare cu temperatură controlată şi reglată. În caz de necesitate, trebuiesc folosite containere aeriene frigorifice sau plăpumi termice izolante.

 

Pe parcursul transportării în containerele închise trebuie instalat un sistem adecvat pentru monitorizarea temperaturii şi a umidităţii relative.

 

  1. Transportarea de lungă durată a produselor în zone climaterice diferite trebuie dotate cu utilaje robuste, cu o construcţie corespunzătoare pentru a rezista mediului de tranzit şi a proteja produsele.

 

  1. Treilere frigorifice cu lungimea de pînă la 14,6 m şi furgoane cu lungimea de pînă la 12 m sînt trebuie să posede următorii parametrii:

 

1) capacitatea frigorifică – 42 000 kJ/h la temperatura aerului ambiant maximum de 38oC, temperatura aerului de recirculare – maximum 2oC;

 

2) un ventilator cu evaporator de înaltă capacitate, cu funcţionare neîntreruptă, pentru a asigura o temperatură şi umiditate relativă mai înalte şi uniforme;

 

3) despărţitor solid pentru mişcarea aerului de recirculare, care este plasat în partea din faţă şi asigură circulaţia aerului prin toată încărcătura;

 

4) bare verticale pe uşa din spate pentru a facilita circularea aerului;

 

5) izolare adecvată şi, după caz, provizii pentru încălzire, în dependenţă de condiţiile vremii şi, respectiv, natura produsului;

 

  • canaluri sau orificii de drenare adînci în podea, cu adîncimea de la 50 mm pînă la 75 mm pentru a asigura o suprafaţă adecvată a secţiunii transversale pentru circularea aerului sub marfa pusă direct pe podea;

 

  • controlul temperaturii aerului în procesul de refrigerare a produselor în instalaţia frigorifică, pentru a reduce daunele cauzate de suprarăcire şi îngheţ;

 

  • condiţii de ventilare în scopul prevenirii formării etilenei sau dioxidului de carbon;

 

  • suspensii pentru circulaţia aerului pentru reducerea volumului de şoc şi vibraţii în containerele de transport şi produsele aflate în acestea;

 

  • containere în care aerul rece iese prin partea din faţă a containerului, iar fluxul de aer circulă din partea de jos (aproape de podea) spre spate, apoi se ridică în partea superioară a containerului.

 

  1. Transportatorul trebuie să verifice utilajele de transport înainte de a le prezenta expeditorului pentru încărcare.

 

Expeditorul, importatorul trebuie să controleze echipamentele. Transportatorul furnizează instrucţiuni privind verificarea şi funcţionarea sistemelor frigorifice.

 

  1. Toate utilajele de transportare trebuiesc verificate pentru a stabili:

 

  • curăţenia – sec ţia pentru marfă trebuie curăţită regulat cu abur sau prin alte metode similare;

 

  • lipsa deteriorărilor pe pereţi, podea, uşi, tavan, care trebuie să fie în condiţii bune;

 

  • controlul temperaturii, unităţile de refrigerare trebuie să fie verificate regulat şi să asigure continuu circulaţie de aer pentru o furnizare de temperaturi uniformă.

 

  1. Utilajele de transportare trebuie să fie curate şi să fie liber de:

 

  • miros străin al unei încărcături incompatibile sau de la serviciile prestate anterior;
  • reziduuri chimice toxice;
  • cuibăriri ale insectelor în utilaje;
  • resturi de produse agricole alterate;

 

  • cruste ce blochează orificiile de drenare sau canalele de circulare a aerului de-a lungul podelei.

 

  1. Utilajele de transportare trebuie să fie menţinute în stare bună şi să fie verificate pentru a stabili:

 

1) deteriorarea pereţilor, podelei, uşilor sau tavanului care pot lăsa să pătrundă căldura, frigul, umiditatea, murdăria şi insectele;

 

2) funcţionarea şi starea uşilor, orificiilor de ventilare şi a izolaţiei;

3) condiţii pentru fixarea şi întărirea mărfii.

 

  1. Vehiculele de transport frigorifice destinate transportării produselor trebuie să treacă următoarele controale suplimentare:

1) gradul de asigurare a închiderii ermetice a uşilor;

 

2) în unitatea frigorifică trebuie să fie posibilă modificarea temperaturii;

 

  • amplasarea senzorului care verifică temperatura aerului care circulă. Dacă senzorul dat măsoară temperatura aerului de recirculare, termostatul trebuie să fie programat la o valoare mai mare, pentru a preveni răcirea şi îngheţarea produsului;

 

  • instalarea în partea din faţă a treilerului a despărţiturii pentru aerul de recirculare;

 

  • dispozitivul de încălzire trebuie să fie disponibil pentru transportare în zonele cu temperaturi extreme reci;

 

  • echipamentul cu un sistem de asigurare cu aer trebuie să aibă un tub pentru aer sau un canal de metal instalat pe pod şi care să fie în stare bună.

 

  1. Produsele ce necesită refrigerare trebuie să fie prerăcite, dacă este necesar, anterior încărcării în echipamentul de transportare. Temperaturile produselor trebuie să fie măsurate cu un termometru şi înscrise în documentele care înso ţesc încărcătura. Compartimentul pentru încărcătură, de asemenea, trebuie prerăcit.

 

  1. Încărcarea produselor trebuie realizată astfel încît să asigure menţinerea temperaturii şi a umidităţii relative, să protejeze produsele de impactul şi forţele de vibrare în tranzit şi să prevină pătrunderea insectelor în produse.

 

  1. La transportarea încărcăturilor cu produse de diferite tipuri trebuie respectată compatibilitatea produselor.

 

  1. Încărcarea produselor se realizează:
  • în vrac, mecanizată sau manuală a produselor neambalate;
  • manuală a containerelor de transportare separate, cu sau fără palete;

 

  • în unităţi a containerelor cu mărfuri în palete, cu platforme-ascensor sau încărcătoare cu furcă.

 

  1. Trebuie asigurat spaţiu pentru circularea aerului sub, împrejurul şi prin încărcătură, pentru a proteja produsele contra:

1) acumulării căldurii din aerul ambiant pe timp cald;

2) căldurii generate de produse prin respirare;

 

3) acumulării etilenei din cauza ajungerii la maturitate a produselor;

4) scurgerii căldurii în exterior pe timp rece;

 

5) deteriorării din cauza răcirii sau îngheţării în timpul funcţionării a instalaţiei frigorifice.

 

  1. Containerele de transport a produselor şi stivele din acestea trebuie fixate, pentru a se preveni efectele vibraţiei şi deteriorarea prin impact în timpul transportării şi manipulării, folosind:

 

1) dispozitive de fixare a mărfii din aluminiu sau lemn;

2) filtre celulare de carton din hîrtie sau fibre;

3) bare din lemn;

4) saci pneumatici din hîrtie de tip sulfat;

5) plase şi curele;

 

6) portiţe pentru încărcare, făcute din lemn cu dimensiunile de 25 mm x 100 mm.

 

  1. Dispozitiv de înregistrare a temperaturii aerului trebuie amplasat între ambalajele din zona în care se acumulează temperatura maximă.

 

Vagoanele trebuie să aibă 2 sau mai multe aparate care înregistrează temperatura aerului.

 

În încărcăturile cu stratul superior cu gheaţă sau umiditate mai mare de 95%, aparatele de măsurat temperatura trebuie să fie rezistente la apă sau închise într-o pungă de plastic.

 

  1. Modificarea atmosferei cu oxigenul redus şi bioxidul de carbon şi azotul sporit se efectuează în vehicule şi containere după finalizarea încărcării.

 

  1. Pe utilaje trebuie aplicate etichete de avertizare pentru a avertiza că atmosfera nu asigură necesităţile esenţiale şi că secţia de marfă trebuie ventilată înainte ca personalul să intre pentru a descărca marfa.

 

  1. DEPOZITAREA

 

  1. Producătorii trebuie să stabilească şi să comunice în formă scrisă condiţiile şi durata de depozitare.

 

  1. Pe parcursul depozitării trebuie să se asigure:

 

  • condiţiile de depozitare a produselor prin buna funcţionarea a dispozitivelor frigorifice şi urmărirea permanentă a modului de funcţionare a acestora;
  • utilajele frigorifice nu trebuiesc supraîncărcate;

 

  • depozitarea produselor are loc în condiţii în care se evită contaminarea acestora cu agenţi patogeni;

 

  • pe parcursul depozitării trebuie respectată igiena şi compatibilitatea produselor.

 

  1. Temperatura de depozitare nu trebuie să aibă oscilaţii mai mari de 1,5o C – 2o Pentru măsurarea temperaturii din spaţiul de depozitare se utilizează atît

 

instrumente ce permit înregistrarea acestui parametru la un moment dat (denumite termometre), cît şi instrumente ce oferă posibilitatea înregistrării evoluţiei parametrului menţionat pe o perioadă oarecare de timp (denumite termografe).

 

  1. Reglarea umidităţii din spaţiile de depozitare poate însemna, după caz, reducerea excesului de umiditate (prin amplasarea de vase conţinînd var nestins, clorură de calciu, silicagel etc. – substanţe care absorb vaporii de apă) sau ridicarea umidităţii (prin stropirea cu apă a pardoselii depozitului – împrăştierea de rumeguş umezit de lemn, ventilarea spaţiului de depozitare sau folosirea unor umidificatoare electrice).

 

  1. Între containere şi podea trebuie să fie suficient spaţiu pentru a permite circulaţia aerului. Aerul trebuie să circule în întreaga înc ăpere de depozitare.

 

Trebuie efectuat controlul şi dirijarea conţinutului aerului din spaţiul de depozitare, în scopul evitării modificării compoziţiei aerului din interior în timp şi impurificării lui cu particule de praf sau cu diferite gaze.

 

  1. Depozitarea produselor se face pentru fiecare tip de produs în parte după cum urmează:

 

1) merele – pentru depozitarea de lung ă durată se ambalează în lăzi cu capacitatea de 25 kg, în rînduri despărţite cu hîrtie pergament. Umiditatea cea mai avantajoasă pentru reducerea pierderilor în greutate este de 93%, dar se admite şi menţinerea ei la 85%, pentru a se limita dezvoltarea mucegaiurilor. Durata de conservare poate atinge un an, în funcţie de caracteristicile soiului;

 

2) perele – temperatura şi umiditatea de depozitare sînt de la 0ºC pînă la minus 1ºC şi respectiv de la 90% pînă la 95%. Condiţiile şi durata de depozitare sînt, în funcţie de soi, circa 4 şi 6 luni;

 

3) gutui – temperatura de la 0 0C pînă la minus 0,5ºC şi umiditatea relativă a aerului de 90%, durata de păstrare este de 3-4 luni;

 

4) strugurii – pot fi trata ţi cu bioxid de sulf înainte de introducerea în frigorifer, astfel se distrug toate microorganismele fixate pe suprafaţa boabelor. Temperatura de depozitare este de la minus 0,5ºC pînă la minus 1,5ºC şi umiditatea de la 80% pînă la 85%. Durata de păstrare este de circa 3-5 luni, prin scăderea umidităţii relative pînă la 75%;

 

5) citricele – din cauza mirosului lor trebuie depo zitate în camere speciale. Se depozitează într-un stadiu de maturitate optimă, puţin verzi, urmînd ca maturarea să se facă în timpul depozitării. Maturarea poate fi accelerată într-o cameră a cărei atmosferă conţine 1/5000 – 1/20000 (în volum) etilen ă. Temperatura de depozitare este de la 0ºC pînă la 4ºC, în funcţie de soi; lămîile se depozitează la temperatura de la 10ºC pînă la 14ºC. Umiditatea este de la 85% pînă la 90% şi este mai puţin importantă decît la celelalte fructe. Durata de depozitare este de circa 2-6 luni;

 

6) piersicele – temperatura de depozitare este de l a 0ºC pînă la 1ºC, iar umiditatea de la 83% pînă la 85%, astfel pot fi păstrate circa 3 săptămîni fără pierderea aromei şi a culorii pulpei. Agentul economic trebuie să ţină cont că peste acest termen scade nivelul calităţii produselor;

 

7) caisele – la temperatura de la 0ºC pîn ă la 1ºC şi umiditate relativă de 90% se păstrează 15-21 de zile, cu condiţia unei bune ambalări. Se recoltează la maturitatea tehnică. La temperatura de 6ºC se depozitează pe un termen de circa 10 zile;

 

8) cireşele şi vişinele – la temperatura de la minus 1ºC pîn ă la minus 0,5ºC, durata de păstrare este de 14-21 zile pentru cireşe şi de 5-7 zile pentru vişine, umiditatea relativă a aerului este de circa 90%;

 

9) prunele – ambalarea trebuie executat ă cu grijă, pentru a se păstra stratul de ceară protectoare, care formează pruina de la suprafaţa fructelor. La temperatura de la 0ºC pînă la 0,5ºC, cu o umiditate relativă a aerului de la 90% pînă la 95%. Depozitarea are loc pe o perioadă de 3-4 săptămîni;

 

10) căpşunele – ambalajele folosite trebuie să conţină maximum de la 4 pînă la 5 kg fructe. La temperatura de 0ºC şi umiditatea relativă a aerului de 90% se pot păstra circa 7 zile;

 

11) coacăza – la temperatura de 0 0C şi umiditatea relativă a aerului de 90%;

12) zmeura – la temperatura de 0 0C şi umiditatea relativă a aerului de la 85% pînă la 90%;

 

13) bananele – maturarea lor are loc în timpul depo zitării. La temperatura de la 10ºC pînă la 12ºC şi umiditatea relativă a aerului de la 90% pînă la 95% se

 

păstrează circa 1-2 luni. Cînd încep să se îngălbenească, se reduce umiditatea relativă la 80%;

 

  • tomate roşii – ambalarea se face în dou ă sau trei rînduri în lăzi. La temperatura de la 0ºC pînă la 1ºC se depozitează circa 4-5 săptămîni. La tomatele verzi, temperatura poate fi uşor mai ridicată – de la 1,6ºC pînă la 10ºC, pentru a
    se permite maturarea. Umiditatea aerului va fi de la 85% pînă la 90%;

 

  • pătlăgele vinete – la temperatura de la 7ºC pîn ă la 10ºC şi umiditate relativă a aerului de la 85% pînă la 95%, se păstrează circa o săptămînă;

 

  • ardei graşi, lungi şi gogoşari – durata p ăstrării este de 14-15 zile la temperatura de la 8ºC pînă la 100C (înainte de maturare) şi de la 1ºC pînă la 20C la maturitatea deplină, umiditatea relativă de 95%. Se poate efectua operaţia de umezire a ardeilor, dar numai la temperaturi de la 5ºC pînă la 70 Transportul de durată (livrarea) se face concomitent cu prerăcirea de la 7ºC pînă la 100C, umiditatea relativă de 95% şi ventilaţie lentă;

 

  • mazărea verde – la temperatura de la 2ºC pîn ă la 4ºC şi umiditate relativă a aerului de 85%, se păstrează circa 2-3 săptămîni;

 

  • fasolea verde – la temperatura de la 1ºC pîn ă la 2ºC şi umiditate relativă a aerului de la 85% pînă la 90%, se păstrează circa 2-3 săptămîni. Soiul are o mare importanţă în atingerea unor durate maxime în păstrare;

 

  • castraveţi – la temperatura de la 6ºC pîn ă la 100C, şi umiditate relativă a aerului de la 80% pînă la 90%, se păstrează circa 2-3 săptămîni. Sînt sensibili la variaţiile de temperatură şi de umiditate. Livrarea se face pe loturi iar transportul de durată se face în condiţii de prerăcire la temperatura de la 7ºC pînă la 100C şi umiditate relativă de 95%;

 

  • varza albă şi roşie – la temperatura de la 0ºC pîn ă la minus 1ºC şi umiditate relativă a aerului de la 85% pînă la 90% se poate păstra circa trei luni, cu condiţia curăţării foilor exterioare. Pentru mărirea duratei de păstrare, se recurge la ozonizarea aerului;

 

  • conopidă – la temperatura de la 0ºC pîn ă la minus 1ºC şi umiditate relativă a aerului de la 85% pînă la 90%, se păstrează, în funcţie de soi, circa patru săptămîni şi mai mult. Ozonizarea permite prelungirea duratei de păstrare. Nu se curăţă foile verzi exterioare;

 

  • salată şi spanac – la temperatura de circa 1 0C şi umiditate relativă a aerului de la 95% pînă la 96%. Durata de păstrare este de circa două săptămâni, dar poate fi prelungită pînă la o lună;

 

  • ceapă – ceapa cu ap ă multă se supune răcirii lente şi se păstrează cinci luni la temperatura de la 0ºC pînă la 12ºC şi la umiditate relativă a aerului de la 60% pînă la 65%. Ceapa obişnuită se păstrează, la temperatura de la 0ºC pînă la 12ºC şi umiditate relativă a aerului de la 65% pînă la 70%, timp de circa 6-7 luni. La temperatura de minus 3ºC se poate păstra circa 8 luni, producîndu-se o uşoară congelare, în acest caz, decongelarea trebuie efectuată foarte lent. Ceapa se ambalează în saci de polietilenă perforaţi sau din plasă de sfoară;

 

  • usturoi – la temperatura de la minus 2 0C pînă la minus 30C şi umiditatea relativă a aerului de la 75% pînă la 85%;

 

  • sfeclă roşie – se p ăstrează circa 3-4 luni la temperatura de 0ºC şi la umiditate relativă a aerului de la 75% pînă la 80%;

 

  • morcovi – la temperatura de 0ºC şi umiditate relativă a aerului de la 90% pînă la 95% se păstrează circa 4-5 luni;

 

  • ţelină – la temperatura de 0ºC şi umiditate relativă a aerului de la 95% pînă la 98%, se păstrează circa 3-4 luni;

 

  • păstîrnac – la temperatura de la 0ºC pîn ă la minus 1ºC şi umiditate relativă a aerului de la 90% pînă la 95% se păstrează circa 5 luni;
  • pătrunjel – la temperatura de la 0ºC pîn ă la 10C şi umiditate relativă a aerului de la 90% pînă la 95% pe o durată de păstrare de 5-6 luni;

 

  • cartofi – se p ăstrează în vrac, în saci sau lăzi. În cazul stivuirii în vrac, înălţimea poate atinge de la 3m pînă la 4m, fiind necesare canale de aerisire prin stive, spaţii libere între stive, precum şi între stive şi pereţi. Cartofii pentru sămînţă se depozitează la temperatura de la 2ºC pînă la 4ºC, iar cei pentru alimentaţie la temperatura de la 4ºC pînă la 5ºC. În prima perioadă de depozitare a lor (2-3 luni) temperatura se menţine de la 4ºC pînă la 6ºC, iar în perioada ulterioară se coboară de la 3,5ºC pînă la 4ºC, umiditatea relativă a aerului este de la 90% pînă la 95%;

 

  • kiwi depozitarea se face în lăzi stivuite şi aşezate pe grătare, la o temperatură de 12°C şi o umiditate relativă a aerului de la 85% pînă la 90%. În aceste condiţii ele se păstrează circa 2-5 săptămîni;

 

  • mango – temperatura de la 18ºC pînă la 22ºC şi umiditatea relativă a aerului de la 85% pînă la 90%. A se evita depozitarea la temperaturi mai înalte de 25ºC;
  • ananas se păstrează stivuite în lăzi la temperatura de la 7ºC pînă la 10°C şi umiditatea relativă a aerului de 90%, o perioada de circa 2-4 saptamani;

 

  • rodii – la temperatura de la 5ºC pîn ă la 6ºC, umiditatea relativă a aerului de la 90% pînă la 98%;

 

  • alte fructe şi legume – la temperatura de la 0ºC pîn ă la 4ºC şi umiditate relativă a aerului de la 85% pînă la 95%, ţinînd cont de specificul şi natura fiecărui tip de produs.

 

  1. Ceapa, fructele de culturi nucifere, fructele citrice şi cartofii trebuiesc transportate şi se depozitate fiecare separat.

 

Merele, perele, bananele, piersicele, prunele, zămoşii, avocado, tomatele şi alte produse care produc etilenă nu trebuie transportate şi depozitate împreună cu salată verde, varză, morcovi, castraveţi, ardei graşi, dovleac.

 

Perele şi merele se transportă şi se depozitează separat de cartofi, de varză, ceapă, ţelină.

 

Ţelina – separat de ceapă sau morcov.

 

Ardeiul gras, ananasul, fructele citrice – separat de oricare legume cu miros puternic.

Share on facebook
Facebook

Lasă un răspuns